Boala de Carré la câini este o boală extrem de contagioasă și adesea fatală, întâlnită la caninii din întreaga lume. Aceasta afectează mai multe sisteme ale corpului, de la sistemul nervos la creier și coloană vertebrală. Deși prevalența sa a scăzut foarte mult datorită vaccinărilor eficiente, cazurile și focarele de bolii de Carré sunt încă observate sporadic.
Ce este bolii de Carré?
Caracatița canină este un virus uneori fatal care poate infecta un câine la orice vârstă, în special cățeii, dacă nu sunt vaccinați sau nu sunt încă pe deplin protejați de un vaccin. De asemenea, poate infecta mai multe alte specii, inclusiv dihori și animale sălbatice precum coioții, vulpile, lupii, sconcșii și ratonii.1
Simptomele bolii de Carré la câini
Carnea de mocirlă canină provoacă simptome în mai multe sisteme ale corpului, inclusiv în tractul gastrointestinal, tractul respirator, creierul și măduva spinării. Simptomele neurologice ale bolii de Carré pot să nu apară deloc sau să apară mai târziu în timpul bolii (uneori chiar după câteva săptămâni). Apariția simptomelor și evoluția bolii de Carré poate fi variabilă, variind de la o boală foarte ușoară până la o boală fatală. Iată numeroasele simptome ale bolii Carré.
Simptome
- Febră
- Scurgere din ochi și din nas
- Dificultăți gastrointestinale
- Letargie
- Respirație greoaie și tuse
- Întărirea pielii
- Inflamația ochilor
- Infecții bacteriene secundare
- Contracții musculare
- Slăbiciune sau paralizie
- Crize convulsive
- Mișcări necoordonate
- Sensibilitate crescută
Febră
Adesea, o febră care apare la câteva zile după infecție poate trece neobservată și, de obicei, va dispărea. Cu toate acestea, o a doua febră poate apărea câteva zile mai târziu, când încep să apară celelalte simptome.1
Scurgere nazală/ochi
Scurgerea este un simptom principal al bolii de Carré canine. Scurgerea din nas și din ochi ar putea fi oarecum clară și apoasă, dar mai mult ca sigur se va prezenta cu aspect și textură asemănătoare puroiului.
Dificultăți gastrointestinale
Virusul bolii de Carré va ataca tractul gastrointestinal, ceea ce va duce la pierderea poftei de mâncare, vărsături și diaree.
Letargie
Câinele dvs. se va simți probabil din ce în ce mai letargic pe măsură ce virusul își face drum prin sistem și provoacă toate celelalte simptome pe care animalul dvs. de companie încearcă să le gestioneze.
Respirație îngreunată și tuse
Orice probleme de respirație sau tuse la un câine care a fost recent într-un adăpost sau într-o canisă nu trebuie să fie considerate automat ca fiind „tusea comună de canisa”. Aceste simptome ar putea fi debutul unei pneumonii, care ar putea fi asociată cu bolii de Carré.
Întărirea pielii
Se poate forma un strat dur sau crustos pe tălpile și/sau pe nasul câinelui (motiv pentru care bolii de Carré a fost numită uneori boala „cu tălpi dure”).
Inflamația ochilor
Împreună cu secrețiile oculare, un câine bolnav de Carré ar putea prezenta o inflamație a ochilor. Inflamația poate apărea ca fiind umflată sau înroșită din cauza iritației și a disconfortului provocat de secreții.
Infecții bacteriene secundare
Poate apărea dezvoltarea unor infecții bacteriene secundare, cum ar fi dermatită sau pneumonie, ceea ce poate complica încercarea de diagnosticare a bolii Carré.
Tulburări musculare
Pe măsură ce virusul continuă să parcurgă sistemul nervos al animalului dumneavoastră de companie, câinele poate începe să aibă contracții musculare involuntare.
Slăbiciune sau paralizie
Pe măsură ce virusul atinge sistemul nervos central, câinele dumneavoastră poate suferi o paralizie ușoară sau completă. Slăbiciunea este cel mai adesea observată la nivelul membrelor posterioare, dar va urma în curând ca toate cele patru membre să devină nefuncționale.
Convulsii
Convulsiile vor începe să apară pe orice parte a corpului. Cu toate acestea, crizele specifice care arată ca și cum câinele mestecă gumă de mestecat sunt specifice bolii de Carré. Convulsiile vor deveni mai frecvente pe măsură ce boala progresează în sistemul câinelui.
Mișcări necoordonate
Semnele neurologice ale bolii de carii vor apărea sub forma unor mișcări necontrolate și necoordonate, inclusiv mersul în cerc sau câinele dumneavoastră poate cădea pe o parte și face mișcări involuntare de vâslit cu picioarele. De asemenea, câinele dvs. își poate ține capul înclinat, împreună cu mișcări rapide și involuntare ale ochilor.
Sensibilități crescute
Acest simptom poate apărea în cazurile avansate de carii. Câinele dumneavoastră poate avea o sensibilitate crescută la atingerea dumneavoastră sau la orice durere pe care o poate simți. În plus, un câine poate avea o sensibilitate crescută la lumină, deoarece se confruntă cu disconfort la nivelul ochilor.
Cauza bolii de carii
Cariajul canin este cauzat de virusul bolii de carii canine. Animalele se infectează de obicei prin contact direct cu particule de virus din secrețiile altor animale infectate (în general prin inhalare).1 Transmiterea indirectă, purtată pe vase sau alte obiecte, nu este frecventă deoarece virusul nu supraviețuiește mult timp în mediul înconjurător. Virusul poate fi eliminat de câinii tratați timp de câteva săptămâni după vindecare.
Cățeii cu vârsta mai mică de patru luni (înainte ca vaccinările să fie complet protectoare) și câinii nevaccinați sunt cei mai expuși riscului. Deoarece bolii de Carré apare și la animalele sălbatice, contactul cu animalele sălbatice poate contribui la răspândirea bolii de Carré la câinii domestici.
Diagnosticarea bolii de carii la câini
Deoarece semnele sunt variabile și pot întârzia să apară, iar infecțiile secundare sunt frecvente, diagnosticul bolii de carii poate fi complicat. În plus, alte infecții pot produce semne similare cu cele ale bolii Carré. O varietate de teste de laborator, cum ar fi testele de sânge și frotiuri, pot ajuta la confirmarea diagnosticului (iar unele pot fi efectuate pentru a exclude alte infecții).1
Tratament
Nu există un tratament pentru virusul bolii de Carré, astfel încât tratamentul implică gestionarea diferitelor simptome și a infecțiilor secundare. Chiar și cu tratament, bolii Carré poate fi fatală. Tratamentul depinde de simptomele manifestate. Tratamentele pot include următoarele:
- Lichide pentru a combate deshidratarea
- Medicamente pentru a reduce vărsăturile
- Antibiotice, și alte medicamente pentru a trata pneumonia și infecțiile secundare
- Anticonvulsivante pentru a trata convulsiile
Câinii suspectați de a avea bolii de Carré trebuie izolați de alți câini, iar ceilalți câini trebuie vaccinați dacă nu sunt vaccinați în prezent. Virusul bolii de Carré nu supraviețuiește de obicei mult timp în afara organismului, astfel încât dezinfectarea temeinică a locuinței nu este atât de critică precum în cazul altor virusuri; curățarea de rutină cu orice dezinfectant ar trebui să fie suficientă.
Consultați medicul veterinar pentru recomandări privind timpul de așteptare pentru a introduce un nou cățeluș într-o gospodărie cu un câine care a fost diagnosticat cu bolii de Carré.
Prognosticul pentru câinii cu Carré
Prognosticul depinde de diverși factori, cum ar fi momentul tratamentului și sistemul imunitar al câinelui. Cu toate acestea, simptomele neurologice se pot înrăutăți progresiv și nu răspund la tratament. Chiar și în cazul recuperării, unele efecte neurologice, cum ar fi convulsiile, pot persista la câinele dumneavoastră.
Cum să preveniți bolii de Carré
Vaccinarea este eficientă în prevenirea bolii Carré. De obicei, cățeii sunt vaccinați începând cu vârsta de șase săptămâni și la intervale regulate până la vârsta de 14-16 săptămâni (ca și în cazul altor vaccinuri, prezența anticorpilor primiți de la mamă poate interfera cu vaccinurile, astfel încât un cățeluș nu este considerat complet protejat până când nu a fost administrat ultimul vaccin din serie).
Vaccinarea trebuie repetată un an mai târziu, apoi la intervale regulate. Medicul veterinar va discuta un program de vaccinare adecvat pentru câinele dumneavoastră, pe baza istoricului și a factorilor de risc ai câinelui dumneavoastră.
Până când cățeii nu au primit toate vaccinurile din serie (la 14-16 săptămâni), este prudent să aveți grijă să nu îi expuneți la câini necunoscuți, cum ar fi în parcurile pentru câini, pentru a evita pe cât posibil expunerea la virus.