Meloxicamul este un medicament frecvent utilizat pentru a trata durerea și inflamația la câini, dar, la fel ca majoritatea medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală, meloxicamul are unele riscuri. Din fericire, majoritatea câinilor tolerează bine medicamentul, iar acesta ajută la reducerea durerii și a inflamației.
Ce este meloxicamul?
Meloxicamul este un AINS, sau medicament antiinflamator nesteroidian, din clasa oxicam. Este un inhibitor selectiv al COX-2, ceea ce înseamnă că nu afectează COX-1. Ciclooxigenaza, sau COX, este o familie de enzime numite izozime. Atât COX-1, cât și COX-2 produc prostaglandine, care sunt lipide în celulele organismului care au efecte asemănătoare hormonilor și care favorizează durerea și inflamația. COX-1 și COX-2 se găsesc în celule diferite din organism. Dovezile arată că inhibarea COX-2, dar nu și a COX-1, poate reduce efectele secundare gastrointestinale asociate de obicei cu AINS neselective care inhibă COX1.
Meloxicamul este disponibil sub formă de tablete pentru uz uman, dar dozele din aceste tablete sunt mult prea mari pentru a fi utilizate la câini (cu excepția eventualelor rase de câini giganți). Meloxicamul veterinar se găsește de obicei într-o suspensie aromatizată cu o seringă orală specială pentru o dozare precisă. Suspensia orală este disponibilă în două concentrații: 0,5 mg/mL și 1,5 mg/mL. Este important să folosiți concentrația potrivită pentru câinele dumneavoastră pentru a evita supradozajul.
Numele de marcă ale meloxicamului veterinar includ Metacam, Meloxidyl și Loxicom. Pot fi disponibile și alte forme veterinare generice. Nu administrați niciodată meloxicam uman câinelui dumneavoastră fără instrucțiuni specifice de dozare din partea medicului veterinar.
Utilizări pentru Meloxicam pentru câini
Metacam este uneori utilizat pentru a ameliora durerea și a reduce inflamația asociată cu afecțiuni precum osteoartrita. Este adesea utilizat pentru a reduce durerea și inflamația pentru a promova vindecarea și recuperarea după o intervenție chirurgicală sau o rănire.
Meloxicamul se administrează de obicei la câini ca o doză zilnică unică de 0,1 mg/kg (0,045 mg per kilogram). Doza inițială poate fi dublată la discreția medicului veterinar.2 Din fericire, soluțiile de meloxicam pentru câini vin de obicei cu o seringă pentru dozare în funcție de greutatea corporală a câinelui.
Agitați bine soluția, apoi trageți doza pentru greutatea câinelui dumneavoastră (sau doza recomandată de medicul veterinar) în seringa furnizată. Soluția poate fi pusă direct în gura câinelui sau adăugată la hrană. Atunci când adăugați meloxicam în hrana pentru câini sau în dulciuri, asigurați-vă că câinele dumneavoastră mănâncă întreaga porție de hrană pentru a asigura o dozare adecvată. Administrarea acestui medicament cu alimente poate scădea șansele de tulburări gastrointestinale.
Efecte secundare ale meloxicamului pentru câini
Efectele secundare potențiale ale meloxicamului sunt, în esență, aceleași efecte secundare ale altor AINS.
Semne de efecte negative ale Meloxicamului la câini
- Vărsături (posibil cu sânge)
- Diaree (posibil cu sânge)
- Scăderea poftei de mâncare
- Ulcerații și sângerări gastrointestinale
- Scaune negre, gudronate (sânge digerat în scaun)
- Afectarea rinichilor
- Afectarea ficatului
- Sângerare prelungită sau inexplicabilă (coagulare anormală)
- Probleme ale sistemului nervos central (mai puțin frecvente)
Dacă apar reacții adverse la câinele dumneavoastră în timpul administrării de meloxicam, întrerupeți medicația și contactați imediat medicul veterinar. Aduceți imediat câinele la un medic veterinar dacă observați sângerări abundente, letargie extremă, colaps brusc sau alte semne grave de boală.
Considerații înainte de a le administra câinilor meloxicam
Medicul veterinar ar putea recomanda teste de laborator generale pentru a evalua funcțiile organelor câinelui dumneavoastră și starea generală de sănătate înainte de a prescrie meloxicam. Aceste teste ar putea dezvălui probleme hepatice sau renale subiacente care ar putea fi agravate de terapia cu meloxicam.
Unele medicamente nu ar trebui să fie luate în același timp cu meloxicam. Alte AINS (cum ar fi aspirina, carprofenul, meloxicam, deracoxib și altele) trebuie oprite înainte de a începe tratamentul cu meloxicam, cu excepția cazului în care medicul veterinar recomandă altfel. Utilizarea mai multor AINS în același timp crește riscurile de apariție a efectelor secundare, cum ar fi vărsături, diaree, ulcerații sau hemoragii gastrointestinale, leziuni hepatice sau renale și sângerări anormale. Aceleași efecte adverse pot apărea și în cazul administrării de steroizi (cum ar fi prednisonul și cortizonul) împreună cu meloxicamul. Dacă câinele dumneavoastră ia AINS sau steroizi, medicul veterinar vă va recomanda o perioadă de spălare de până la o săptămână înainte de a începe tratamentul cu meloxicam
Câinii aflați sub tratament cu meloxicam pe termen lung vor trebui monitorizați în mod curent. Monitorizarea include, de obicei, analize de sânge la fiecare trei până la șase luni pentru a se asigura că nu există leziuni ale organelor. De asemenea, este important să vă aduceți câinele la examinări fizice de rutină, conform recomandărilor medicului veterinar. Acest lucru îi va permite medicului veterinar să caute leziuni legate de meloxicam, precum și afecțiuni subiacente care se pot agrava prin utilizarea continuă a meloxicamului.
Discutați cu medicul veterinar dacă nu credeți că meloxicamul funcționează bine pentru a ameliora durerea și inflamația câinelui dumneavoastră. S-ar putea să puteți lua în considerare alte opțiuni de tratament.
Sursele articolului Point Pet folosește numai surse de înaltă calitate, inclusiv studii evaluate de colegi, pentru a susține faptele din articolele noastre. Citiți procesul nostru editorial pentru a afla mai multe despre modul în care verificăm faptele și menținem conținutul nostru precis, fiabil și demn de încredere.
-
Radi, Zaher A. „Fiziopatologia inhibării ciclooxigenazei la modelele animale”. Toxicologic Pathology, vol. 37, nr. 1, 2009, pp. 34-46.
-
Plumb’s Veterinary Drug Handbook, ediția a 7-a. Donald C. Plumb, Pharm.D.
