Sindromul Wobbler este o boală care rezultă dintr-o compresie a măduvei spinării la nivelul gâtului câinelui. Sindromul se caracterizează prin mersul clătinat pe care îl provoacă. Alte simptome includ dureri de gât, incoordonare și dificultăți în a sta așezat sau întins. Există mai multe cauze ale sindromului Wobbler, iar boala este mai răspândită la rasele mari și uriașe, cum ar fi Doberman pinscher, Marele Danez, mastiff și rottweiler. Medicul veterinar poate fi capabil să diagnosticheze sindromul Wobbler cu ajutorul unui examen fizic și al unor teste radiografice. Tratamentul începe, de obicei, cu restricționarea mișcărilor și medicamente pentru durere, dar poate necesita o intervenție chirurgicală. Prognosticul sindromului Wobbler depinde în mare măsură de gravitatea afecțiunii.
Ce este sindromul Wobbler?
Sindromul Wobbler este o boală neurologică care este cauzată de o compresie a măduvei spinării în gâtul câinelui. Sindromul are mai multe denumiri și subdiagnostice, inclusiv instabilitate vertebrală cervicală (CVI), malformație vertebrală cervicală (CVM) și malformație vertebrală cervicală-malarticulație (CVMM). Presiunea asupra măduvei spinării cauzează probleme nervoase și inhibă funcția motorie normală. Sindromul Wobbler se caracterizează printr-un mers șovăitor, instabil, cauzat de probleme nervoase la nivelul membrelor. Există două tipuri principale de sindrom: sindromul wobbler asociat cu discul (DAWS) și spondilomiopatia cervicală asociată cu osul. Primul afectează câinii de vârstă mijlocie de rasă mare, iar cel de-al doilea afectează câinii tineri de rasă uriașă.1
Simptomele sindromului wobbler la câini
Uneori, simptomele cauzate de sindromul Wobbler se vor prezenta brusc, dar de obicei apar la o vârstă fragedă și progresează lent pe măsură ce afecțiunea se agravează. În timp ce clătinarea unui câine este adesea vizibilă, există și alte semne mai subtile care trebuie urmărite și tratate înainte ca boala să devină din ce în ce mai gravă.
Simptomele
- Alterarea mersului
- Gât dureros
- Incoordonare
- Dificultăți în a sta în picioare sau a se culca
- Slăbiciune
Alterarea mersului
Cel mai clar simptom al sindromului Wobbler este un mers alterat. Aceasta se manifestă, de obicei, printr-un mers șovăitor, legănat. Câinele dumneavoastră poate face pași mai lungi și mai lenți, cauza fiind slăbirea picioarelor din spate. Atunci când sindromul Wobbler avansează, picioarele din față ale câinelui dumneavoastră pot fi și ele afectate.
Gât dureros
Câinele dumneavoastră poate fi reticent în a-și mișca gâtul din cauza durerii cauzate de o măduvă spinării comprimată. Acest lucru ar putea arăta ca un câine care este reticent să se miște și poate încerca să evite să-și îndoaie gâtul în orice direcție. Uneori, acest lucru îi va face să evite să mănânce și să bea, deoarece este prea dureros să se aplece la bolurile lor. Atunci când nu este tratată, durerea de gât poate deveni extremă și poate avea un impact serios asupra calității vieții câinelui dumneavoastră.
Incoordonare
Dacă câinele dumneavoastră are sindromul Wobbler, este posibil să observați că se luptă cu coordonarea. Pe lângă clătinare, aceasta poate include poticneli și împiedicări și faptul că nu sunt conștienți de locul în care se află picioarele lor în spațiu, ceea ce este cunoscut sub numele de propriocepție.
Dificultăți în a sta în picioare sau întinși
Compresia coloanei vertebrale poate afecta capacitatea câinelui dumneavoastră de a se așeza, de a sta și de a merge. Acest lucru poate fi cauzat atât de durere, cât și de paralizia treptată care poate apărea, ceea ce face mai dificilă coordonarea acestor mișcări pentru ei.
Slăbiciune
S-ar putea să observați cățelul dumneavoastră prezentând semne de slăbiciune generalizată din cauza sindromului Wobbler. Durerea cronică a acestei boli poate fi epuizantă. În plus, pe măsură ce această boală cauzează leziuni nervoase, mușchii care sunt inervați de acești nervi încep să slăbească sau să se atrofieze, făcându-i să piardă forță în general. În cele din urmă, această boală poate provoca paralizie progresivă, care poate părea la început o slăbiciune și care, în cazuri extreme, poate progresa până la pierderea senzației și a funcției membrelor.
Ce cauzează sindromul Wobbler la câini?
Sindromul Wobbler are două cauze principale, dar factorii de risc care stau la baza acestor cauze sunt încă neclari. Cele două cauze principale ale sindromului Wobbler sunt spondilomielopatia cervicală asociată cu discuri (DA-CSM) și spondilomielopatia cervicală asociată cu osul (OA-CSM), cunoscută și sub numele de CSM asociată cu osul. Forma asociată cu discuri este cea mai frecventă la câinii de vârstă mijlocie și este cauzată de o combinație între un canal vertebral anormal de îngust, care este apoi comprimat de discurile care se află între vertebrele gâtului. Acest lucru este similar cu modul în care oamenii descriu uneori faptul că au o „hernie de disc”. Forma asociată cu osul este cauzată de o creștere excesivă a părților osoase ale vertebrelor care provoacă artrită, precum și de compresia canalului vertebral și a măduvei spinării. Există câteva teorii care pot explica de ce anumiți câini sunt predispuși la aceste afecțiuni:
- Genetică: Unele rase de câini sunt mai predispuse decât altele să dezvolte sindromul Wobbler și are o componentă ereditară. Aceste rase includ Doberman pinscher, Marele Danez, mastiff și rottweiler. Doberman pinscher și Marele Danez reprezintă 80% din cazurile de sindrom Wobbler. 2 Câinii de talie mică sunt, de asemenea, susceptibili de a dezvolta sindromul Wobbler, dar este mult mai puțin frecvent.
- Nutriție: Unele studii sugerează că nutriția poate juca un rol în dezvoltarea sindromului Wobbler. Modificările dietei sunt în prezent în curs de evaluare ca o posibilă modalitate de tratare și/sau prevenire a acestei afecțiuni.
Cum diagnostichează veterinarii sindromul Wobbler la câini
Medicul veterinar va efectua un examen fizic complet și un examen neurologic pentru a determina dacă câinele dumneavoastră are o leziune a coloanei vertebrale în regiunea gâtului. Pentru a restrânge și mai mult diagnosticul, acesta va fi adesea însoțit de analize de sânge și radiografii pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea cauza simptomele câinelui dumneavoastră. De multe ori, medicul veterinar va recomanda trimiterea la un specialist în neurologie pentru teste suplimentare, inclusiv analiza lichidului spinal, un RMN sau o scanare CT.
Cum se tratează sindromul Wobbler la câini
Câinii cu semne ușoare ale sindromului Wobbler pot fi uneori tratați conservator cu medicamente antiinflamatorii pentru durere și restricționarea mișcărilor. Acest lucru include utilizarea unui ham de piept pentru plimbări în loc de o lesă de gât și încercarea de a vă menține câinele calm și liniștit. Acești câini nu ar trebui să li se permită să alerge fără lesă, să sară pe și de pe mobilă sau să se joace dur, în special în jocuri cum ar fi „tug- of -war”. Dacă semnele câinelui dvs. continuă sau se agravează, medicul veterinar vă poate recomanda o intervenție chirurgicală. Există mai multe abordări chirurgicale diferite și toate au ca scop eliminarea presiunii asupra măduvei spinării pentru a atenua durerea și alte simptome ale acestei afecțiuni. Prognosticul variază în funcție de gravitatea cazului fiecărui câine. Mergeți la medicul veterinar pentru a determina cel mai bun plan de tratament pentru câinele dumneavoastră.2
Prognosticul pentru câinii cu sindromul Wobbler
Gravitatea afecțiunii determină prognosticul pentru câinii cu sindrom Wobbler. Câinii cu simptome mai ușoare au o șansă mai mare de recuperare. Câinii cu simptome mai severe, cum ar fi paralizia, pot să nu mai meargă niciodată normal, chiar dacă intervenția chirurgicală le îmbunătățește starea. În cazul în care câinele dvs. este supus unei intervenții chirurgicale, este posibil să aibă nevoie de luni de zile de reabilitare fizică intensivă pentru a maximiza beneficiile și pentru a vedea cea mai mare îmbunătățire a funcțiilor sale. Obiectivele tratamentului sunt de a reduce cât mai mult posibil disconfortul câinelui dumneavoastră, chiar dacă acesta nu se recuperează complet.
Cum să preveniți sindromul Wobbler
În prezent nu există nicio modalitate de a preveni dezvoltarea sindromului Wobbler la un câine individual. Este posibil ca nutriția să joace un rol și cercetările pot dezvălui anumite modificări ale dietei care pot preveni sau încetini evoluția sindromului Wobbler, dar acest lucru este încă în curs de studiu. Până când nu se vor trage concluzii mai definitive, cea mai bună modalitate de a preveni sindromul Wobbler este de a se abține de la reproducerea câinilor care prezintă această boală pentru a limita moștenirea afecțiunii.
ÎNTREBĂRI FRECVENTE
- Care sunt cauzele sindromului Wobbler?
Sindromul Wobbler poate fi cauzat de discurile de la nivelul gâtului care comprimă măduva spinării sau de creșterea excesivă a oaselor vertebrelor care comprimă măduva spinării. Mecanismele care stau la baza acestei situații sunt încă neclare, dar știm că genetica joacă un rol.
- Va reveni mersul câinelui meu la normal după operație?
Recuperarea câinelui dumneavoastră în urma sindromului Wobbler depinde de gravitatea simptomelor sale. Câinii cu simptome ușoare au mai multe șanse să se recupereze complet, în timp ce câinii cu sindrom Wobbler avansat ar putea să nu mai poată niciodată să meargă normal.
- Cum știu dacă câinele meu are sindromul Wobbler?
Sindromul Wobbler se identifică prin mersul șovăitor al câinelui. Dacă observați cățelul dvs. devine necoordonat, merge anormal sau are dureri la nivelul gâtului, duceți-l la veterinar pentru un diagnostic.
